Şi ştii ce mi-a zis când a plecat? "Sã nu mã uiţi". Am simţit cum sufletul mi se urcã în gât.N-am ştiut ce sã fac şi am luat-o de mânã spunându-i : "Nu te voi uita,draga mea".Atunci mâna i s-a lãsat moale şi a închis ochii.Am strâns-o şi mai tare,chiar dacã nu avea rost şi am început sã plâng.Am ieşit din camerã, m-am aşezat pe comoda pe care era aşezat un mileu frumos croşetat de ea. "Chiar dacã nu voi mai fi, promite-mi cã te vei gândi la mine", asta îmi repeta în timp ce stãtea întinsã pe pat.M-am amãgit ca o proastã crezând cã bolnavii se vindecã.N-ai cum sã te împotriveşti sortii,eşti pur si simplu cine vrea viaţa, iar dacã vrei sã-ţi schimbi destinul,rişti îngrozitor.Prea mulţi care pierd în faţa morţii ... şi e trist.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu